Am vizitat de curând farmacia Remedia de la sediul lor central din București, pe Bulevardul Metalurgiei. Farmaceutica Remedia a intrat într-un parteneriat cu BD Rowa pentru distribuirea roboților de farmacie și m-am folosit de relația veche de colaborare cu Valentin Țăruș și Zoe Chiriță ca să-i rog să-mi permită să vizitez această farmacie și să înțeleg cum funcționează acest proiect de automatizare în farmacie.
Robotii furnizați de BD Rowa echipează farmacia din București, Bd Metalurgiei și am înțeles că au fost implementați roboți similari în câteva hiperfarmacii din grupul farmaciilor Dr.Max, deocamdată rara avis în universul farmaciilor din țara noastră.
Ce știe să facă un asemenea robot? Recepționeză medicamente, le depozitează (poate administra până la 10,000 produse), colectează cutiile de medicamente și le livrează în oficină când trebuie eliberate pacientului, ține minte termenele de valabilitate, realizează scoaterea din uz a identificatorilor unici (decomisionare), ține evidența stocurilor. Consecința acestor funcționalități sunt lipsa diferențelor la inventar, eliminarea unor greșeli la eliberare (peste 50% după părerea mea), mai mult timp pentru consilierea și relaționarea cu pacientul (farmacistul nu este nevoit să “meargă in spate” după medicamente) și imaginea în relația cu pacientul punctează foarte bine la capitolul “modern și digital”.
Teama că roboții vor înlocui personalul uman este parțial justificată în sensul în care acești roboți chiar fac munca farmaciștilor sau asistenților de farmacie în ceea ce privește recepțiile și reduc semnificativ “cei 7 km de parcurs zilnic în farmacie” (conform calculelor precise ale doamnei profesor Adriana Popovici - absolvenții Facultății de Farmacie din Tg.Mureș vor gusta asta 😁). Partea cool este că farmaciștii oricum nu apreciau aceste activități și le considerau sub nivelul calificării lor, iar acum au mult mai mult timp să se concentreze pe relația cu pacientul.
Ce nu știu să spun la acest moment?
În primul rând nu am un calcul precis pentru ca să spun cât de repede se poate amortiza un asemenea echipament bazat pe plusurile economice aduse.
Deasemenea nu-mi este clar în ce măsură firmele de soft sunt interesate sau flexibile să adapteze soluțiile aplicațiilor de gestiune în sensul integrarii cu softul roboților de farmacie. Nu ar trebui să fie probleme, după părerea mea.
Ar mai fi de luat în calcul elementul de dimensiune a echipamentului și configurarea farmaciei. Sunt farmacii mai mici care ar avea dificultăți să găzduiască un robot de farmacie fără să facă modificări substanțiale de organizare. În plus, este de discutat cu evaluatorii RBPF si inspectorii DSP în ce măsură spațiul de depozitare din interiorul robotului este luat în calcul la categoria “depozit” și organizarea spațiilor de recepție și carantină în această zonă.
Acești roboți vor face parte din viitorul farmaciei comunitare? La prima vedere, cred că sistemul va fi adoptat de marile lanțuri de farmacii pentru locațiile cu trafic intens și costuri mari de personal. Îmi trece prin minte doar scenariul unei farmacii dintr-un mall care are nevoie de 3-5 persoane pe tură în weekend și ar putea reduce semnificativ această nevoie prin automatizarea proceselor de eliberare a medicamentelor. Farmaciile cu cifră de afaceri sub 200,000 lei lunar sau mai puțin de 1000 rețete cred că ar avea dificultăți să justifice economic o asemenea investiție.
Disclosure:
Acesta nu este un articol plătit și nu am niciun interes economic legat de firmele Farmaceutica Remedia sau BD Rowa. Sunt prieten cu Valentin Țărus de prin 1998 și apreciez mult proiectele lui și aceasta este singura legătură care poate fi reținută la acest capitol.